Acordul cadru – între restricții și aplicabilitate

Filtrează
08.02.2019
Achiziții Publice

Acordul cadru reprezintă o ”înțelegere scrisă intervenită între una sau mai multe autorități contractante și unul sau mai mulți operatori economici, al cărei scop este stabilirea elementelor/condițiilor esențiale care vor guverna contractele de achiziție publică ce urmează a fi atribuite într-o perioada dată, în mod special în ceea ce privește prețul și, după caz, cantitățile avute în vedere.”
               
Având în vedere că suntem la începutul anului bugetar 2019, perioada în care se așteaptă aprobarea bugetelor și care poate dura până în luna aprilie considerăm că pentru compartimentele de achiziții publice este oportună inițierea procedurilor de atribuire a acordurilor cadru având în vedere că pentru încheierea acestora nu este obligatorie asigurarea resurselor financiare.

Acordul cadru, ca și instrument specific achizițiilor publice, poate fi aplicat rațional și justificat în special în cazurile în care necesitățile identificate nu pot fi precis dimensionate și se referă la achiziții care, în general, își păstrează în timp caracteristicile tehnice, neexistând indicii reale/informații privind o dezvoltare exponențială în timp a acestora.

În acest sens, se recomandă, în special autorităților contractate care desfășoară activități cu impact social deosebit (spitale, creșe, grădinițe, direcții generale) să deruleze acordurile cadru privind achiziția de medicamente / alimente și, totodată, în sensul celor menționate anterior, este de subliniat faptul că nu ar fi potrivit acordul cadru în cazul achiziționării de echipamente medicale care, de regulă, presupun o îmbunătățire continuă a nivelurilor tehnico-calitative ale acestora.

De asemenea, acordul cadru nu se poate aplica în cazul investițiilor noi deoarece contractele subsecvente care ar urma să fie încheiate în baza acestora ar trebui în mod obligatoriu să aibă obiectele identice cu cele ale acordurilor cadru.

În cazul contractelor de lucrări, acordul cadru se poate aplica în cazul intervențiilor la investițiile deja existente cum ar fi reparații drumuri naționale, județene, rurale.

Autoritatea contractantă trebuie să analizeze cu mare atenție alegerea duratei acordurilor cadru astfel încât să se asigure că pe toată durata acestora achiziția de produse/ servicii /lucrări satisface nivelurile calitative potrivite necesității identificate.

Oportunitatea alegerii modalității de atribuire a contractelor subsecvente trebuie să fie corelată cu impactul social pe care l-ar putea avea respectivele achiziții. 

Autoritatea contractantă are dreptul de a încheia contracte subsecvente numai în perioada de valabilitate a acordului-cadru. Durata contractelor subsecvente poate depăşi durata de valabilitate a acordului-cadru.

Autoritatea Națională pentru Achiziții Publice explică pe larg într-un articol care sunt avantajele acordului cadru:

  • derularea unei singure proceduri de atribuire atât pentru atribuirea acordului-cadru, cât și pentru atribuirea contractelor subsecvente;
  • posibilitatea încheierii cu un singur operator economic sau cu mai mulți operatori economici în funcție de natura achiziției, caracteristicile pieței și modalitatea de gestionare a achizițiilor;
  • posibilitatea de atribuire a contractelor subsecvente fie cu reluarea competiției, fie fără reluarea competiției între semnatarii acordului-cadru, în cazul acordului-cadru încheiat cu mai mulți operatori economici;
  • reluarea competiției în vederea atribuirii contractelor subsecvente se bazează pe o metodologie simplificată (nu mai este necesară publicarea în SEAP, iar procesul este deschis numai pentru semnatarii acordului-cadru). Simplitatea procesului în ceea ce privește atribuirea contractelor subsecvente reprezintă un avantaj major, întrucât accelerează atribuirea contractelor, crește eficiența și reduce semnificativ costurile atât pentru autoritățile contractante, cât și pentru operatorii economici;
  • posibilitatea utilizării de către o asociere de autorități contractante prin agregarea necesității acestora, ceea ce poate conduce la economii semnificative;
  • nu angajează fonduri, acestea fiind angajate doar de contractele subsecvente atribuite ulterior acordului-cadru.

Tot ANAP menționează printre dezavantaje:

  • nu este pretabil pentru toate tipurile de achiziții;
  • lipsa certitudinii privind cantitățile ce vor fi achiziționate poate să conducă la demotivarea operatorilor economici de a depune ofertă, respectiv de a intra în relații comerciale cu autoritatea contractantă respectivă;
  • numărul mare de operatori economici semnatari ai unui acord-cadru poate, de asemenea, să demotiveze operatorii economici;
  • tendința de a reduce perioada de timp între stabilirea cantității necesare și încheierea contractului subsecvent, concretizată în mod practic prin nerespectarea frecvenței de atribuire a contractelor subsecvente;
  • în cazul în care acordul-cadru este încheiat pe o perioadă mai lungă de timp pot apărea blocări ale pieței, instituirea unor bariere comerciale sau asumarea achiziționării unor produse, fără a lua în considerare dinamica pieței datorată unor modificări ale performanțelor tehnologice ale acestora;
  • în cazul unui acord-cadru în care toate condițiile sunt stabilite, iar obiectul este reprezentat de produse care au un ritm de uzură morală accelerat, sau produse ale căror performanțe tehnologice se modifică în mod constant funcție de dinamica pieței, prin atribuirea contractelor subsecvente se pot achiziționa produse cu specificații tehnice inferioare celor care se găsesc pe piață la un anumit moment dat sau se poate ajunge la situația în care este imposibilă continuarea acordului-cadru (produsele nu se mai fabrică).


Urmărește-ne miercuri pentru mai multe informații!